Dincolo de click- iti stii utilizatorul?

Utilizator, individ, persona.Internet

Cum cunoști utilizatorii online?

User profiling. Persona = persoana?Toți ne dorim să știm mai mult despre publicul pe care nu îl vedem, să intuim cine ne sunt utilizatori online, ce fac, cum sunt, cum să îi citim. A dat like, va merge un pas mai departe să cumpere? În articolul acesta voi da unele repere de profiling al persoanei din spatele utilizatorului. Articolele pornesc de la studii serioase făcute de cercetători, nu din observarea unor utilizatori singulari.

Pe măsură ce se dezvolta televiziunea exista un motto cum "nu ai apărut la TV, nu exiști".  Timpurile au evoluat, iar apariția și mai ales dezvoltarea Internetului au condus la noile media, un model co-participativ de comunicare și la noi tipuri de comunități: cele mediate de Internet.

În contextul actual, al marketingului prin conținut și al digital media, apar noi tipuri de comunități ce impun o nouă abordare și noi zone de cercetare. Întrebarile care apar sunt: gradul de expunere a utilizatorului online amenință intimitatea persoanei? Sunt persoanele reflexia personei?

Cine ne sunt utilizatorii? Comportament online versus trăsături de caracter.

utilizator Internet

În 2009, într-un sondaj pe care l-am făcut într-o comunitate de tip forum, trăgeam concluzia că mai putin de 15 % dintre utilizatori comunică minim online, restul fiind lurkers (spioni).  Un motiv esențial al “tăcerii” online era la vremea respectivă chiar frica de a nu fi agresați în scris de către membrii foarte activi  ai respectivei comunități, iar mesajul să rămână permanent în respectiva comunitate online. Procentul obținut în 2009  reconfirmă din plin regula lui 1 , susținută  de Jacob Nielsen.  Aceasta statuează că doar 1% dintre utilizatori se implică în mediul online, 9% comentează/ scriu sporadic, majoritatea fiind lurkers.

 

Utilizator online= persona =persoană?

Există o conexiune între modul în care utilizatorii interacționează online și trăsături comportamentale specifice ale persoanelor care iau decizia de cumpărare?  este întrebarea care apare în mod legitim în contextul noilor comunități.

Este, de asemenea, întrebarea la care Johann Schrammel, Cristina Koffel și Manfred Tsceheligi au vrut să răspundă  în anul 2009 prin studiul   “Personality traits, Usage Patterns and Information Disclosure in Online communities” ("Trăsături de personalitate. Tipare de utilizare și expunerea informației în comunități online").

Suntem ceea ce se vede? Ne e frică pentru intimitatea noastră?

O etapă Intermediară a Internetului, 2009.

Într-o eră a Internetului în care angajatorii începeau să analizeze profilul utilizatorului pentru maximă credibilitate, o etapă a ingineriei sociale online și a unei potențiale creșteri a atacurilor de phishing, cei trei (Johann Schrammel, Cristina Koffel și Manfred Tsceheligi) porneau de la premisa, în primul rând,   că membrii unei comunități online  consideră divulgarea datelor cu caracter personal un risc real. Membri ai comunităților online  au arătat ca sunt conștienți de riscuri, totuși se interacționează mediat în ciuda acestei asumări.

Un al doilea aspect al studiului era stabilirea unei legături între tiparul de utilizator și trăsături comportamentale ale persoanei-utilizator, extravert/ introvert.

Cercetătorii au adunat 162 de chestionare ale unor utilizatori online cu vârste cuprinse între 15 și 60+ ani. În urma răspunsurilor au tras o serie de concluzii, pe care le comprim în continuare:

  1. În ceea ce privește relația  între modul în care utilizatorii folosesc Internetul și trăsături comportamentale, au găsit următoarele: 

    1.  Extravertiții au un număr mai mare de prieteni

    2. Timpul petrecut în comunitate- nu este un element esențial pentru a stabili dacă o persoană este extravertită. Dimpotrivă, introvertiții tind să comunice mai mult mediat de Internet, grație anonimatului.

    3. Numărul de prieteni online nu este o referință a caracterului agreabil.

    4. Deschiderea la noi experiențe – nu au fost extrase rezultate semnificative care să susțină ipoteza prin care utilizatorii mai vechi ar fi mai deschiși la nou, nici în ceea ce privește numărul crescut de prieteni ca reper la acceptării noutății.

2. Divulgarea informațiilor cu caracter personal:

Nu s-au remarcat conexiuni notabile între modul în care utilizatorii furnizează online informații cu caracter personal  și trăsături de personalitate ale acestora.

Acesta era etapa 2009.

Utilizatorii Facebook în 2012

În 2012, Microsoft prin Yoram Bachrach și Thore Graepel, alături de de Michal Kosinski (Cambridge Utilizatori introvert - online profilingUniversity) dezvoltă studiul “Personality and Patterns of Facebook Usage” prin care analizează profilul a 180,000 de utilizatori Facebook, investigând fiecare cont în parte. Studiul avea rolul de a determina dacă există o corelare între modul de utilizare a Facebook și cinci trăsături comportamentale ale persoanei.

Utilizatori deschiși spre noi experiențe

În accepțiunea cercetătorilor Bachrach,Graepel și Michal Kosinski  deschiderea spre experiență este conexă  sensibilității emoționale, toleranței și liberalismului politic. Persoanele cu o mai largă viziune asupra noutății sunt mai creative, au vedere artistică, se implică în aventură și idei neobișnuite.

  • Persoanele cu un număr mare de like-uri, cu o largă apartenență la grupuri și un număr consistent de postări tind să fie deschise la noutate, în timp ce utilizatorii convenționali au o prezență mai puțin vizibilă online.

Utilizatori conștiincioși

Aceasta trăsătură a persoanei, conștiinciozitatea, măsoară  preferința utilizatorului pentru o abordare spontană sau, dimpotrivă, planificată a vieții. Oamenii cu un nivel ridicat de conștiinciozitate sunt mai organizați, mai planificați și urmăresc obiective pe termen lung. Potrivit cercetătorilor, persoanele-utilizatori cu o conștiinciozitate scăzută sunt mai spontane, mai creative, cu o atitudine mai putin planificată.

  • Utilizatorii foarte conștiincioși nu au un număr mare de like-uri pe Facebook, nici nu aparțin unui număr mare de grupuri. În schimb, pot fi analizați în funcție de numărul de fotografii încărcate.

Bachrach,Graepel și Michal Kosinski  interpretează acest aspect că ele, persoanele cu această trăsătură comportamentală, sunt mai puțin dornice să își arate aprecierea față de o postare/un grup, dar în același timp sunt mai organizate decât utilizatorii spontani. Sub o formă sau alta, prin implicarea lor online tind să arate că pentru ei activitatea pe Facebook apare drept o pierdere de timp. În schimb, sunt utilizatori activi prin numărul de fotografii încărcate.

Utilizatori extravertiți

Utilizator extravertiti si modul de utilizare al social mediaUtilizatorii extravertiți au tendința  să caute stimulare în lumea externă și să exprime emoție pozitivă. Sunt prietenoși, vorbăreți, activi social, nu îi deranjează să fie în centrul atenției și își fac prieteni cu ușurință (Bachrach,Graepel și Michal Kosinski, 2012). Implicit, introverții corespund unui profil diametral opus extraverților.

  • Din punct de vedere al Facebook, extraverții împărtășesc mai multe experiențe personale online, reacționează la postări, sunt mai activi în grupuri și relaționeză cu mai mulți utilizatori decât propriul grup de prieteni. Numărul de prieteni arată diferența între introverți și extravertiți, cu o singură reținere. Există utilizatori care își deschid cont de Facebook, fără să îl folosească. În unele cazuri numărul scăzut de prieteni poate fi cauzat de abandonarea contului, făcându-și, de multe ori, conturi de Facebook, fără să le folosească.

Utilizatorii cu un caracter agreabil

Același studiu,  “Personality and Patterns of Facebook Usage”, analizează cum utilizatorii cu un caracter agreabil se concentrează să mențină relații sociale pozitive, fiind prietenoși și plini de înțelegere.  Sunt tipologia de personalitate deschisă, cooperantă, care are  încredere în oameni  și se adaptează necesităților lor.

În ceea ce privește utilizarea Facebook, aceștia sunt tipul de utilizatori care apar în fotografii alături de alți prieteni, fiind adăugați de către aceștia prin etichete (sub formă de “tag”) și pot fi recunoscuți după numărul mare  de etichete, pentru relevanță, cercetătorii au considerat un număr mai mare de 50 de etichete.

Cei cu un caracter agreabil scăzut se concentrează asupra propriei persoane, sunt mai puțini deschiși compromisului, sunt mai puțini dependenți de așteptările sociale și sunt mult mai asumați. În online, aceștia tind să aprecieze opinii diferinte de ceilalți, în timp ce persoanele ce caută să fie agreate vor aprecia comentariile majoritare.

În 2016…

Facebook și intimitatea

 În august 2016 Mina Tsay-Vogel , James Shanahan și Nancy Signorielly în studiul „Social media cultivating perceptions of privacy: A 5-year analysis of privacy attitudes and self-disclosure behaviors among Facebook users”(Sage Publication, New Media and Society, I-21,2016), în contextul  exploziei Facebook la peste 100 milioane de utilizatori,  investigheză dacă utilizatorii se simt mai puțin amenințați la capitolul intimitate, ceea ce ar conduce la o mai mare expunere a lor în mediul online. Pentru aceasta cercetătorii au colectat date de-a lungul a cinci ani, între 2010-2015, prin care au cercetat tendințele în utilizarea Facebook și a pecepției asupra intimității și anume: amenințări la adresa intimității generale, amenințări la prezența online și necesitatea de suport guvernamental în privința protejării intimității individuale.

Facebook si intimitatea

 

Rezultatele au confirmat ipotezele cercetătorilor, prin faptul că utilizarea Facebook :

  • a fost asociată cu un nivel scăzut de amenințare pentru intimitatea generală

  • o percepție de amenințare la adresa intimității online și

  • necesitatea de suport guvernamental

 

Tendințe în percepția asupra intimității a utilizatorilor de Facebook

În urma cercetării care a durat 5 ani, Mina Tsay-Vogel, James Shanahan și Nancy Signorielly au observat că percepția asupra amenințării la intimitatea generală, amenințare la intimitatea online și suport pentru protecția guvernamentală a intimității au crescut de-a lungul perioadei.

Tendințe privind auto-expunerea utilizatorilor de Facebook

De-a lungul celor cinci ani de studiu, cercetătorii au analizat diferențele statistice în ceea ce privește auto-expunerea on & offline și au observat o descreștere constantă, mai vizibilă la diferențe de peste doi ani.

Schimbarea relației între utilizarea Facebook și percepția asupra intimității

Printr-o departajare mediană a utilizatorilor în funcție de orele petrecute online, cercetătorii au  delimitat utilizatori foarte activi de cei mai puțin activi. Inițial au fost  delimitări de percepție între utilizatorii foarte activi, cu un număr mare de ore petrecute online,  decât cei cu un număr mai mic de ore în online.

Percepția asupra amenințărilor la intimitatea generală

Inițial, în perioada 2010-2011, utilizatorii foarte activi au arătat o percepție scăzută asupra amenințării la adresa intimității generale, a celei online și a necesității suportului guvernamental. În timp, după 2012, acest decalaj de percepție pe tipuri de utilizatori în funcție de orele petrecute online s-a diminuat.

Percepția utilizatorilor asupra amenințării la adresa intimității online

Din analiza ”Social media cultivating perceptions of privacy: A 5-year analysis of privacy attitudes and self disclosure behaviors among Facebook users” reiese că nu a existat o schimbare majoră în timp în ceea ce privește percepția asupra amenințării la adresa imității online pentru utilizatorii online mai puțin activi.  În schimb, utilizatorii activi au arătat o percepție crescută a amenințării la intimitatea online, cu excepția anilor 2013-2014. Dacă până în 2013 existau diferențe majore între utilizatorii activi (heavy users) și mai puțini activi online (light users) asupra acestei amenințări, în perioada 2013-2015 nu s-au mai observat astfel de diferențe.

 

Suport pentru protecție guvernamentală a vieții private

În cazul utilizatorilor mai puțini activi ai comunității există un efect aproape linear în ceea ce privește percepția necesității protecției guvernamentale la viață privată. În cazul utilizatorilor activi, studiul a arătat că în perioada 2010-2013 a existat  o creștere în nevoia de suport pentru protecția intimității.

Dacă între 2010-2011 exista o diferențiere clară între cele două tipuri de utilizatori (activi și mai puțin activi), din 2012 decalajul de percepție al utilizatorului a devenit nesemnificativ.

 Un aspect și mai delicat: sunt sau nu sunt cumpărători online  toți acești utilizatori foarte prezenți online? Care este profilul clientului vostru? Care este mesajul pe care îl așteaptă de la voi? În ce comunități online "le vorbim"?

Va continua…

Și prietenii tăi pot fi interesați!

Mulțumim pixabay.com pentru foto.

 

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather