Persoane cu dizabilități / persoane salariate
Update: IXPR nu mai este Unitate protejata, dar va incurajam la parteneriate cu UPA sau societati comerciale care angajeaza persoane cu dizabilitati.
1. Persoanele cu dizabilități și încadrarea în muncă la nivel european
În studiul ”Combaterea inegalităților bazate pe dizabilități”, elaborat de ”Step 2Succes” se subliniază abordarea dizabilității pornind de la premisele sociale și medicale pe care aceasta le implică.
Materialul clarifică termeni și definiții, precum și statistici la nivel european privind dizabilitatea.
Vom atrage atenția unor cifre care sunt edificatoare:
- În UE sunt 65 milioane persoane cu o formă de dizabilitate, echivalentul a populației cumulate din Belgia, Grecia, Cehia, Ungaria și Olanda.
- 6 din 10 europeni au între cunoștințele lor o persoană cu dizabilități;
- persoanele cu mobilitate redusă reprezintă 40% din populația europeană;
- persoanele care au o formă de dizabilitate și care nu au un loc de muncă este de 2/ 3 ori mai mare decât al persoanelor neîncadrate în muncă care nu au vreo formă de dizabilitate. Dintre aceștia, mare parte sunt descurajați să intre pe piața muncii;
- Severitatea dizabilității este invers proporțională cu participarea persoanei afectate pe piața muncii;
- Persoanele cu dizabilități au cu 50% mai puține șanse de a urma studii universitare/ postliceale;
Doar o pondere de 38 % a persoanelor cu vârste cuprinse între 16-34 ani și care suferă de o formă de dizabilitate este încadrată pe piața muncii. Pentru aceeași categorie de vârstă a populației, dar fără să sufere de o formă de dizabilitate, procentul populației independente financiar este de 64% ( aproape dublu).
2. Dizabilitate, încadrare în muncă și Unități protejate în România.
Potrivit datelor statistice furnizate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și persoanelor Vârstnice, prin Protecția Persoanelor cu Dizabilități, la data 30 iunie 2015 exista un număr de 759.019 persoane evaluate cu un grad de dizabilitate, dintre care 60% femei, dintre care 741.337 persoane neinstituționalizate. Cea mai mare pondere între adulți o au formele de dizabilitate fizică (171.371).
În septembrie 2015, aproape 60% (415.852 persoane = 59,58%) dintre persoanele cu dizabilități, la nivel național, au între 18 și 64 ani, vârste care corespund vârstelor de încadrare în muncă.
Din punct de vedere al severității 35,77% dintre persoane prezentau forme grave de dizabilitate, 52,54% accentuat, mediu și ușor 11,69%.
3. Situația încadrării în muncă în București a persoanelor cu dizabilități versus Unități Protejate
Bucureștiul înregistrează cele mai multe persoane cu dizabilități ( 61.541), urmat de județul Prahova.
Potrivit acelorași statistici furnizate de ANPD – Ministerul Muncii, doar 5.106 persoane sunt încadrate în muncă. În contextul în care, la nivel național procentul pentru dizabilitate medie+ ușoară este de 11,69% (app. 7.100 persoane), extinzând aceste estimări situația este de-a dreptul delicată.
→ Considerând ca aplicabilă ponderea medie a persoanelor de 18-64 ani ca fiind 60 % ( potrivit datelor furnizate la nivel național), rezultă că aproximativ 37.000 de persoane cu dizabilități din București au vârste de încadrare în muncă.
La nivel național doar 9,48% dintre persoanele cu dizabilități sunt încadrate în muncă.
→ Pe de altă parte, un calcul extins, pornind de la ponderea națională, la nivelul Bucureștiului se poate estima un 23,600 al persoanelor cu dizabilitate ușoară, medie și accentuată.
→ În București sunt aproximativ 150 de Unități protejate.
Potrivit legii 448/2006, produsele/ serviciile supuse parteneriatelor UPA trebuie să fie prestate de către persoanele cu dizabilități, cu excepția ONG care are dreptul de a vinde produse. În cazul în care, companiile cu 50+ angajați ar achiziționa de la antreprize sociale de acest gen, ar permite încadrarea unui număr mai mare de persoane cu dizabilități.
Angrenând un număr mai mare UPA în parteneriate, crește și necesitatea creșterii forței de muncă, implicit, încadrării de personal. Pentru ca aceasta să se întâmple, persoanele cu dizabilități trebuie realmente implicate în producția și prestarea de servicii. Prin muncă, persoana angajată aduce plus valoare în viața individuală, dar și în economie.
Companiile și parteneriate UPA
1.Motive pentru care companiile cu 50+ salariați colaborează cu Unitate Protejată (UPA)
Studiul ”Omenia ajută compania” elaborat de Asociația Viitor Plus în mai 2015 arată că principalul motiv pentru care companiile aleg să lucreze cu o Unitate protejată sunt:
1. 52% pentru facilități fiscale (utilizarea/ compensarea ”fondului de handicap”)
2. 32% pentru susținerea persoanelor cu dizabilități care sunt încadrate în UPA
3. 11% ca o formă business responsabil.
2. Ce achiziționează companiile de la UPA
1. 37% produse de birotică și papetărie
2. 12 % produse și servicii IT
3. 9 % promoționale și produse textile
4. 3% comunicare/ marketing
Persoana de decizie în achiziționarea de produse și servicii în ierarhia unei companii cu 50+ angajați – în ordinea ponderii răspunsurilor:
1. Directorul Financiar – contabil
2. CA/ președinte
3. Director general
Cine verifică site-urile unităților protejate:
1. 67% directori sau decidenți HR
2. 50% directori marketing
3. 45% consilieri financiari
4. 33% directori executivi/ operaționali
5. 33% CA/ președinți/ directori generali
3. Cum au achiziționat companiile de la UPA raportat la cifra de afaceri
- Doar 50% dintre companiile cu cifre de afaceri mai mari de 1 mil EUR au preferat să achiziționeze de la unitate protejată în locul plății taxei către stat; 38% dintre cele cu cifra cuprinsa între 1-14,9 mil EUR; 19% dintre cele cu cifre de afaceri 50-99,9 mil EUR; 17% dintre firmele cu cifre de afaceri mai mari de 100 mil EUR au încheiat parteneriat UPA vs. Plata ”taxei de handicap”.
Motivele pentru care nu achiziționează de la Unitate protejată:
- 48% nu sunt interesați de produsele și serviciile Unităților Protejate
- 18% nu cunosc prevederile legii
- 12% nu au avut informații suficiente despre calitatea sau credibilitatea produselor/ serviciilor ofertate de UPA
- 11% procedura complicată
- 9% altul
Considerente/problematici personale privind Unitatea Protejată
și încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilității
- Ca o susținere în ce privește studiului Viitor Plus, din corespondență/ discuții am observat că motivația pimară a companiilor cu 50+ salariați de a lucra cu UPA este mai degrabă de ordin fiscal- economic, decât pentru șansa la egalitate. Într-un fel, considerând că este un mediu de afaceri, este o abordare cât se poate de corectă.
- Lipsa de interes asupra produselor/ serviciilor este o necunoscută. Între Unitățile protejate există de la firme de curățenie, DDD, tipografii, PSI, IT, resurse umane și training, prin digital, întreținere corporală, design, producție ambalaje, tricotaje, marketing, mecanică generală, întreținerea – repararea autoverhiculelor, comunicare (eg IXPR), intermediere și vânzări ( ONG-uri) etc
- Domeniile de activitate sunt multiple și se pot plia cel puțin pe unul dintre domeniile de interes ale companiilor, (domenii )pentru care oricum apelează la servicii externalizate.
- În faza de autorizare a IXPR ca Unitate Protejată am analizat îndelung motivul pentru care prin Legea 448/2006 în entitățile economice UPA serviciile sunt prestate/ produsele produse de către persoana cu dizabilități, ci nu vânzare / și nu doar vândute. Vânzările nu crează foarte multe locuri de muncă.
- Urmărind activitatea principală desfășurată de către Unitățile Protejate Autorizate la ora actuală, o mare parte necesită încadrarearea unor salariați cu maxim studii medii. Ce se întâmplă cu persoanele cu dizabilități care au studii superioare?
- Categoria reprezentanților care a declarat că nu a avut informații suficiente asupra calității produselor și serviciilor unei Unități Protejate, prin extrapolare, au plasat o urmă de dubiu asupra modului în care angajații UP lucrează. Ca o opinie personală, mai degrabă aici, nu există suficiente informații asupra abilității/ dizabilității.
- Există, cel puțin la nivelul Bucureștiului, un număr foarte mare de persoane cu dizabilități care nu lucrează, în ciuda vârstei care permite încadrarea lor în muncă (potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii și Familiei). Lucrând cu Unități Protejate multiple, pe diverse segmente de activitate ( prin cerere și ofertă, până la urmă) se creează locuri de muncă pentru diferite categorii de meserii și pregătire profesională.
- În România se folosește în continuare, în mod impropriu, noțiunea ”handicap” ca injuriu.Concetățenii noștri ar da dovadă de respect alegând cuvântul corect în limbajul zilnic. Acesta (ai trecut de la notiune la cuvant)pune un stigmat nemeritat asupra persoanelor care suferă de o formă de dizabilitate. Certificatul de handicap, eliberat de către Comisia județeană îndrituită pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap, tinde să sune ca o etichetă de dubiu, care poate influența inclusiv decizia de cumpărare a companiilor 50+ de la Unități protejate (UPA).
Pornind de la această ultimă idee, în perioada imediat următoare autorizării nu am insistat asupra promovării IXPR ca Unitate Protejată. Etic corect, dar potrivit studiilor de mai sus, evident a fost o eroare tactică.
Prin acest material amplu am expus situația obiectivă a Unităților protejate pentru care să achiziționați de la UPA, motivele pentru care să achiziționați de la IXPR.
