Unitate Protejată IXPR

UPA-muncapentru toti

Unitate Protejată IXPR

UPdate: Ixpr nu mai este unitate protejata, renuntand la cerere, din propriea initiativa considerand modificarile legislative si birocratie. Oricum va incurajam sa lucrati cu toate companiile care angajeaza persoane cu dizabilitati.

Anul trecut îmi propuneam să fac diverse lucruri, să modific unele dintre ele, să cresc altele, iar planurile se referitor la pastrarea valorilor de Unitate Protejata. 2015 pentru mine a fost anul marilor schimbări în care Unitate Protejata IXPR. de ce sa cumperi de la UPAam simțit din plin că nu aduce anul, ce aduce clipa și  există situații dincolo de controlul nostru. De aceea Carpe Diem a prins noi semnificații în viața mea, iar rezoluțiile s- au modificat din mers. Nu voi insista asupra tuturor celor cuprinse de 2015, ci doar asupra Unității Protejate (UPA), unul dintre punctele pe care mi le scrisesem anul trecut în Marea listă.

La începutul anului 2015 mi-am propus să transform IXPR în Unitate Protejată.Astfel, în mod funcțional, pe bucata mea mică, să pot aduce o îmbunătățire în viața persoanelor cu dizabilități. Era o schimbare de perspectivă, după ce a trebuit să ajustez planul meu de turism accesibil inbound. Autorizarea Unității protejate a avut loc la mijlocul anului 2015.

 

Îmi stabilisem în evoluție, poate neobiectiv, ca la finalul lui 2015 să am doi noi colegi, ambii persoane cu dizabilități. Lucrurile nu stau tocmai astfel, dimpotrivă. Atunci am început să caut de ce și ce pot face diferit.

În acest articol nu vreau să mă lamentez, ci să explic lucruri. De aceea articolul este structurat pe trei niveluri:

1. Aspecte personale, scopul și valorile acestei forme de afaceri pentru mine, ca administrator.

2. In al doilea rand, pornind de la studii și  cifre voi arăta situația de fapt a Unităților protejate, persoanelor cu dizabilități încadrate în muncă.

3. Voi încheia, pornind de la primele două aspecte, ce ar putea fi conceput diferit pentru ca noi să aducem plus valoare în viața tuturor celor care trăiesc în societatea actuală.

 

Anul trecut îmi propuneam să fac diverse lucruri, să modific unele dintre ele, să cresc altele. 2015 pentru mine a fost anul marilor schimbări, în care am simțit din plin că nu aduce anul, ce aduce clipa și  există situații dincolo de controlul nostru. De aceea Carpe Diem a prins noi semnificații în viața mea, iar rezoluțiile s-au modificat din mers. Nu voi insista asupra tuturor celor cuprinse de 2015, ci doar asupra Unității Protejate (UPA), unul dintre punctele pe care mi le scrisesem anul trecut în Marea Listă.

La începutul anului 2015 mi-am propus să transform IXPR în Unitate Protejată. Astfel, în mod funcțional, pe bucata mea mică, să pot aduce o îmbunătățire în viața persoanelor cu dizabilități. Era o schimbare de perspectivă, după ce a trebuit să ajustez planul meu de turism accesibil inbound. Autorizarea Unității protejate a avut loc la mijlocul anului 2015.

 

Îmi stabilisem în evoluție, poate neobiectiv, ca la finalul lui 2015 să am doi noi colegi, ambii persoane cu dizabilități. Lucrurile nu stau tocmai astfel, dimpotrivă. Atunci am început să caut de ce și ce pot face diferit.

În acest articol nu vreau să mă lamentez, ci să explic lucruri. De aceea articolul este structurat pe trei niveluri:

1. Aspecte personale, scopul și valorile acestei forme de afaceri pentru mine, ca administrator.

2. Apoi, pornind de la studii și  cifre voi arăta situația de fapt a Unităților protejate, persoanelor cu dizabilități încadrate în muncă.

3. Voi încheia, pornind de la primele două aspecte, : ce ar putea fi conceput diferit pentru ca noi să aducem plus valoare în viața tuturor celor care trăiesc în societatea actuală.?

 

I. De ce IXPR ca Unitate Protejată

De ce această perspectivă asupra abilității- dizabilității?

Să fac ceva în sensul schimbării a ceva în bine pentru persoanele care au o formă de dizabilitate este, pentru mine, sinonim cu a crește un om, sădi un pom, este modul în care înțeleg să fac lucrurile să conteze în jurul meu. Dacă nu până demult aveam o abordare idealist – combativă în această direcție, știu că mai constructiv este să explic plus valoarea adusă unor mici ajustări de percepție.

De unde pornește această dorință de a schimba ceva? Am învățat, pe propria piele, că în multe cazuri în România, “handicapul” este în primul rând social și de percepție publică, dincolo de abilitățile unei persoane.

Am un handicap mediu potrivit Autorității care emite certificatele  pentru persoanele adulte (ie Serviciul de evaluare complexa a persoanei adulte cu handicap). Sunt înconjurată de oameni frumoși, senzaționali  chiar, care mă acceptă, iubesc și prețuiesc pentru ce sunt ca om sau profesionist. Aceste lucruri le văd acum, fiindcă am avut și am șansa de avea în jur oameni care au dorit să mă cunoască personal și profesional fără bariere.

Dar aceste lucruri le-am crescut în ultimii, hai să zicem, 10 ani. Întotdeauna am căutat să evoluez, dar până atunci am simțit teama de a mă prezenta la interviuri, de a-mi scoate mâinile din buzunar când întâlneam oameni noi, să stau în colț, să nu atrag atenția.

Altfel zis, am învățat că orice mică dizabilitate fizică se poate transforma în handicap social, în lipsa unui mediu optimist de muncă sau al relațiilor interumane.

Am fost susținută de oameni dragi în această călătorie.  Acum, când știu că ce am e aproape “ignorabil”, că am abilități cel puțin egale cu oricine, fără o barieră fizică de orice natură (dacă nu, fără modestie spun, superioare), cultivate  cu suișuri și coborâșuri, prin muncă, curaj și hotărâre, mi-ar plăcea să pot face și eu ceva pentru cei care sunt în pantofii mei de odinioară și care au nevoie de un sprijin mic, dar necesar pentru a evolua la maxim.

Am avut șansa să întâlnesc oameni faini care să mă susțină emoțional să evoluez. Doresc să ofer, mai mult decât emoțional, o șansă printr-un loc de muncă egalitar.

 

 II.  Promovarea IXPR în contextul economiei sociale, a

Unităților protejate și a persoanelor cu dizabilități

Revin la Rezoluția Unității Protejate în 2015 și linia trasă la finalul anului. Am spus deja că lucrurile nu au stat cum îmi propusesem la începutul anului. În 2015 am obținut noi contracte pe comunicare online și content, dar foarte dificil a fost să abordez ca UPA.

A. Abordarea IXPR ca Unitate Protejată

Ce am făcut sau nu am făcut?

– O bună perioadă după autorizare, am avut o abordare pe care am considerat-o etică. Altfel spus, am promovat online în primul rând serviciile IXPR, nu Unitatea Protejată ca o potențială facilitate fiscală.

 

– Etapizat, direct marketing: cold call, scrisori (print) dedicate fiecarei firme identificate ca având 50+salariați, scrisori aduse la nivel de craft, email-uri  prin care propuneam soluții, apoi parteneriat UPA. Toate personalizate, trimise individual către persoanele din companiile de interes. Aproximativ 100 de scrisori în formă print, mini-broșuri + circa 100 emails .

– Întrucât Unitățile Protejate se promovează în primul rând  sub această formă de organizare (UP/ Unitate Protejată/ fond handicap etc) în principal și în secundar prin serviciile pe care le prestează, abia în ultima parte a anului am fost mai vizibilă în sensul IXPR- Unitate Protejată.

Efecte?

Un mare procent, aproximativ 80-85%, al corespondenței personalizate a rămas fără răspuns, fără vreo formă de feedback.

Am asumat că:

a. au parteneriate încheiate în limita taxelor, conform legii 448/2006 ( numit de mulți fond handicap);

b.nu cunosc prevederile legii 448/2006 și beneficiile fiscale

c.sub o formă sau alta nu au încredere în produsele sau serviciile achiziționate de la UPA.

Dintre reprezentații firmelor potențial interesate de parteneriat cu UPA și  care au răspuns negativ au argumentat:

– consumarea fondurilor UPA ( general)

– achiziționarea de produse (îndeosebi papetărie și detergenți ).

Acestea erau premisele de la care plecam. Pentru a nu rămâne la nivel de presupuneri și să abordez corect potențiali clienți, am efectuat o documentare mai amplă, din care vă furnizez unele date. Aceasta pentru ca dvs. să aveți  o perspectivă echilibrată și informată, răspunzând astfel și la întrebările care apar în contextul economiei sociale.

B. UE și economia socială

Forme și abordări ale economiei sociale la nivel european

Unitatea protejată se încadrează în ceea ce țările Uniunii Europene clasifică drept economie socială. Pornind de la principiul incluziunii și non-discriminării pe teritoriul Uniunii europene s-au dezvoltat diferite forme de entități instituționale sau abordări de organizare ale economiei sociale, toate având același scop: egalitatea de șanse.

Abordări organizaționale ale economiei sociale:

–  ONG (The non-profit organisation approach): instituționale, private, auto-guvernate sau voluntariat;

– abordarea solidarității sociale – un concept guvernat mai degrabă de instituții ale statului care trebuie să aibă grija tuturor cetățenilor unei țări. Acesta își are începuturile în Franța.

– întreprinderile sociale: firme private care încurajează angajarea salariaților cu mai mici șanse de a accede pe piața muncii. Un exemplu ilustrativ, este Unitatea Protejată în România. Regatul Unit al Marii Britanii este unul dintre cei mai mari promotori ai acestei forme de antrepriză socială.

Există și alte abordări, ca o îmbinare a celor de mai sus, adaptate la specificul și legislația fiecărei țări în parte. După cum există, de asemenea clasificări, în funcție de scopul entității sociale: non- profit, al democrației, în serviciul oamenilor.

C. Unde se situează România la nivel european în contextul economiei sociale?

 

O întrebare, implicit răspunsul, cuprins în Studiul THE SOCIAL ECONOMY IN THE EUROPEAN UNION (Economic and Social Committee) descrie în mod relevant situația economiei sociale în România.

1. La întrebarea: ”Ne puteți spune dacă acest concept de economie socială este recunoscut în țara dvs.?”

(”Questionnaire question: Could you tell us whether the concept ‘social economy’ is recognised in your country?”)

– România a intrat în categoria țărilor care acceptă cel mai puțin sau deloc economia socială .

(”-countries where there is little or no recognition of the concept of the social economy: The concept of the social economy is little known, emerging or unknown in the following countries: Austria, the Czech Republic, Estonia, Germany, Hungary, Lithuania, the Netherlands, Slovakia, Romania, Croatia and Slovenia, a group which mainly comprises Germanic countries and those which joined the EU during the last round of enlargement. The related terms non-profit sector, voluntary sector and non-governmental organisation enjoy a relatively greater level of recognition.”)

 

 

 

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather